De dragul vorbelor, am aruncat si eu de cateva ori expresia "Eu nu ma uit la bani!" . Ma uit. Ii muncesc, imi trebuie, imi plac, inteleg al cui ochi sunt si n-am ajuns inca la concluzia in ce cantitate exacta m-ar scoate pe mine din casa. Asa ca ma uit chiar de cate doua ori la ei inainte sa-i dau vanzatoarei care stie ca da, rochia aia va pleca cu mine acasa si bancnotele mele vor intra la ea in casa de marcat. Ma uit lung la ei cand sunt pe terminate.

De dragul provocarii, am luat propunerea aceasta si o dau leapsa mai departe in primul rand ca pe un indemn “Hai, sa ne uitam la bani!”. Sa le facem si noi cu ochiul, nu doar ei noua. Sa ne uitam nu doar la cum ii cheltuim, dar si la cum arata. In fond, cate alte lucruri din viata noastra se bucura de atingerea noastra zilnica ? De grija permanenta de a nu ramane fara? De atata popularitate si naturalete in pasatul de la unii la altii?

Ma uit si vad: Brancusi, Vuia, Enescu si Eliade pe de-o parte, Fat-Frumos, Pasari-Lati-Lungila, Sfarma-Piatra si iata surpriza, un personaj feminin, Zana Zorilor, in a doua varianta. Un prim concept usor de descifrat, corect gandit, cu personalitati de care au auzit si ne-romanii nu doar noi la scoala generala si un al doilea mai visator, mai de poveste. Si de-o fi sa-l dau la paine pe Fat-Frumos, eu zic ca ducem basmul mai departe. Si de-o fi sa-si incordeze muschii Sfarma-Piatra, poate trece mai usor criza financiara.

Cu regret, mi se scurt-circuiteaza imaginatia daca intorc bancnota pe partea cealalata: orase, cladiri, da, si? Ieri si azi pentru maine e un slogan pe care as fi preferat sa nu-l aud. Nu aici.

Ca jurnalist pe care il vedeti adesea la Guvern, BNR, banci comerciale si tot felul de alte institutii financiare nu pot pacali pe nimeni ca ma intereseaza indeosebi partea grafica si de mesaj artistic a bancnotelor. Pentru ca stiu ca e cam peste mana sa fie emisi bani noi in vremuri in care ei au uitat parca sa circule, cand inca multi au probleme in a intelege cate zerouri au ramas si cate au fost taiate la denominare si mai ales cand visam sa uitam de leu, cu toate nehotararile si caderile lui din ultimii 20 de ani si sa bagam cat mai repede in portofele euro. Dar ce ne-ar mai prinde o "aroganta" artistica inainte de uniformizare, inainte sa intram in zona euro!

Zic ca mie, Amalia Enache, mi-ar placea sa descalecam peste mari si tari unde ne tot propunem sa ajungem cu niste bancnote destepte, vesele si indraznete.

Si-am incalecat pe-o sa…

mesaj primit de la Amalia Enache, ProTV